DOUA SCENE MARI
Dupa 6 editii in care ne-am concentrat pe imbunatatirea conditiilor si experientei oferite participantilor de la an la an dar si pe cresterea acestui festival pentru a deveni unul de referinta la nivel European noi credem ca am reusit, feed-back-ul referitor la aceste lucruri fiind unul mai mult decat pozitiv.
Astfel, a venit timpul sa facem un alt upgrade care tine si de calitatea artului artistic.
Incepand de la editia din 2019, Rockstadt Extreme Fest va avea DOUA SCENE MARI !
De asemenea, sectiunea food-court va fi mutata intr-un alt areal din interiorul festivalului, cu acces facil si care va oferi o diversitate si mai mare in ceea ce priveste mancarea si cu un spatiu mult mai generos pentru servirea mesei.
NOI CONFIRMARI LA FESTIVAL
CLAWFINGER
CLAWFINGER s-a reunit și revine puternic după mai mult de patru ani de tăcere. Înființată la începutul anilor ‘90, formația își descrie stilul muzical drept „un soi de hardcore crossover rap-rock nu-metal cu vagi influențe de industrial”, stil adus la lumină de un grup de muzicieni cu personalități foarte diferite, dar care au rămas împreună pentru că iubesc muzica și pentru că au găsit un stil propriu în ciuda diferențelor de gusturi. Pe lângă asta, membrii trupei au fost și colegi de muncă, lucrând împreună la același spital – Zak Tell, Jocke Skog, Bård Torstensen și Erlend Ottem au fost colegi la Rosenlund Hospital din Stockholm.
Sound-ul lor agresiv, energia din piese și de pe scenă, întărite de versuri dominate de teme politice actuale și antirasiste, i-au făcut remarcați chiar de la începuturi. Demo-ul inițial (care conține trei piese – „Waste of Time”, „Nigger” și „Profit Preacher”) a atras rapid atenția, asigurându-le un loc în playlist-ul unui radio din Stockholm și curiozitatea label-ului MVG Records. „Nigger” este o piesă antirasistă controversată care a stârnit multă vâlvă la acea vreme și le-a adus vizibilitate neașteptată. Albumul de debut a venit în 1990, „Deaf Dumb Blind” și a fost întâmpinat foarte bine de critica de profil și de fani – lucru tradus prin vânzarea a peste 600.000 de exemplare în întreaga lume. Ca urmare, trupa a plecat în turneu, a urcat pe scena multor festivaluri europene și a cântat în deschiderea unor nume consacrate, precum Anthrax sau Alice in Chains.
Imediat după aceea, Clawfinger a primit și câteva premii importante, printre care se numără 2 Grammy Awards suedeze primite pentru „Cea mai bună trupă hard rock” și „Cel mai bun videoclip”.
Cel de-al doilea album, „Use Your Brain” (1995) i-a ajutat să-și consolideze poziția, grupul ajungând să cânte alături de trupe ca Megadeth, Faith No More sau Alice Cooper. Materialul cu numărul trei, „Clawfinger” (1997) marchează o îmbogățire a direcției muzicale cu care trupa și-a obișnuit fanii, pe acest album apărând și influențe din Orientul Mijlociu sau coruri de voci feminine. Explorarea a continuat și pe cel de-al patrulea material „A Whole Lot of Nothing”, unde pe lângă vocile și riff-urile agresive, cu distors și efecte, apar noi elemente muzicale care ajută la îmbogățirea și diversificarea paletei de sunete.
Dacă „A Whole Lot of Nothing” ne rămâne în memorie pentru complexitatea pieselor, următorul material „Zeros & Heroes” (2003) a devenit foarte cunoscut datorită controverselor generate de faptul că, în esență, albumul este dominat de o critică puternică la adresa fostului președinte american George W. Bush și a politicii militare aplicate în urma atentatelor din 11 Septembrie 2001 (critică evidentă mai ales în piesa „Step Aside”). În plus, sound-ul electronic și sintetizatoarele prezente pe fostul album dispar din „Zeros & Heroes”, fiind înlocuite de riff-uri mult mai complexe și melodice. Abordarea puternic politică a fost continuată pe „Hate Yourself With Style”, cel de-al șaselea album apărut în 2005 și pe „Life Will Kill You” (2007).
După tăcerea în care s-a învăluit, Clawfinger a revenit acum cu un nou single, „Save Our Souls” (lansat în august, anul acesta), o piesă care vorbește răspicat despre „modul în care Trumpism-ul a dat peste cap lumea și a transformat-o într-o mocirlă plină de indivizi fără inimă”, potrivit descrierii oferite de membrii trupei.
BLOODBATH
BLOODBATH, faimosul grup de death metal suedez, s-a născut din căutarea pasionată a unui sound nou, rezultat din îmbinarea direcției death metal-ului „old fashion” (clasic), de la începuturile „Entombed”, cu abordările inedite și rafinate. Trupa a fost înființată în 1998 (Suedia) și își trage numele de la piesa „Blood Bath” aparținând formației britanice de metal extrem „Cancer”, melodie inclusă pe albumul „To the Gory End”.
Dream team-ul ce a stat la baza și care asigură formula actuală a grupului a garantat succesul internațional și recenzii extrem de bune din partea criticii de specialitate – vorbim despre artiști precum: Nick Holmes (Paradise Lost), Anders Nyström (Katatonia), Martin Axenrot (Opeth), Joakim Karlsson (Craft) și Jonas Renkse (Katatonia), din Bloodbath făcând parte în trecut muzicieni ca Peter Tagtgren (Hypocrisy), Dan Swano (Edge Of Sanity, Therion) sau Mikael Akerfeldt (Opeth).
În ciuda istoriei tumultoase, marcate de frecvente schimbări de componență, grupul a reușit să aducă pe piață lucrări remarcabile. Bloodbath are la activ cinci albume full-lenght, două EP-uri și două DVD-uri ce includ show-urile susținute la Wacken Open Air (2005) și Bloodstock Open Air (2010). Bloodbath a început cu EP-ul „Breeding Death” (2000), urmat, după doi ani, de albumul de debut „Resurrection Through Carnage” (2002) și de cel de-al doilea material full lenght – „Nightmares Made Flesh” (2004). În martie 2008 a venit al doilea EP, „Unblessing the Purity”, pentru ca în toamna aceluiași an să lanseze cel de-al treilea album „The Fathomless Mastery”. După o pauză de câțiva ani, grupul a revenit în forță din umbră cu albumul „Grand Morbid Funeral” (2014), continuând prezența pe scena muzicală internațională cu „Autopsy vs Bloodbath” (un split material, 2017) și cu albumul lansat chiar anul acesta, „The Arrow of Satan Is Drawn”.
________________________
TWO BIG STAGES
After 6 editions on which we focused to improve the conditions and experience offered to participants from year to year but also on developing this festival to become a reference point at European level we believe we have succeeded, the feedback on these being more than positive. Thus, it is time to make another upgrade for the quality of artistic act.
Starting from 2019, Rockstadt Extreme Fest will have the TWO BIG STAGES !
Also, the food-court will be relocated to another area inside the festival, with easy access and which will provide even greater diversity in terms of food and more generous dining space.
CLAWFINGER
Reunited and returned vigorously after more than four years of silence. Founded in the early 1990s, the band describes their musical style as “a non-metal rap-rock hardcore crossover with vague industrial influences,” style brought to light by a group of musicians with very different personalities but who have remained together because they love music and because they have found their own style despite the differences of taste. In addition, band members were colleagues working together at the same hospital – Zak Tell, Jocke Skog, Bard Torstensen and Erlend Ottem were colleagues at Rosenlund Hospital in Stockholm.
Their aggressive sound, the energy in songs and on stage, reinforced by verses dominated by current and anti-racist political themes, made them remarked from the beginning. The original demo (“Waste of Time”, “Nigger” and “Profit Preacher”) quickly drew attention, providing them with a place in the Stockholm radio playlist and the curiosity of the MVG Records label . “Nigger” is a controversial anti-racy piece that has aroused a great deal at that time and has brought unexpected visibility. The debut album came in 1990, “Deaf Dumb Blind,” and was greeted by profile criticism and fans – a fact translated into selling over 600,000 copies worldwide. As a result, the band went on tour, climbed the stages of many European festivals and performed with well-known names such as Anthrax or Alice in Chains.
Shortly afterwards, Clawfinger also received several important awards, including two Swedish Grammy Awards received for “Best Hard Rock Band” and “Best Video”.
Their second album, “Use Your Brain” (1995), helped them to consolidate their position, and the group went to sing alongside bands such as Megadeth, Faith No More or Alice Cooper. The number three, “Clawfinger” (1997) marks an enrichment of the musical direction with which the band has accustomed their fans, and this album also features influences from the Middle East or female vocal choirs. The exploration continued on the fourth “A Whole Lot of Nothing,” where besides aggressive voices and riffs, with distortions and effects, new musical elements appear to help enrich and diversify the sound mark.
If “A Whole Lot of Nothing” is remembered for the complexity of the songs, the following one, “Zeros & Heroes” (2003) became widely known due to the controversy of the fact that the album is essentially dominated by a strong criticism of the former US President George W. Bush and military policy following the September 11, 2001 attacks (particularly critical in Step Aside). In addition, the electronic sound and synthesizers present on the former album disappear from “Zeros & Heroes”, being replaced by more complex and melodic riffs. The strong political approach was continued on Hate Yourself With Style, the sixth album that appeared in 2005 and on “Life Will Kill You” (2007).
After short musical silence, Clawfinger returned with a new single, “Save Our Souls” (released in August this year), a song that speaks bluntly about “how Trumpism has overwhelmed the world and turned it into a heartless mud, “according to the band’s description.
BLOODBATH
The famous Swedish death metal band was born out of the passionate search for a new sound, resulting from the blending of “old fashion” direction of death metal from the beginnings of “Entombed” with the new and refined approaches. The band was founded in 1998 (Sweden) and is named after the song “Blood Bath” belonging to the British metal band “Cancer”, a song included on the album “To the Gory End”.
The underlying Dream Team which provides the group’s current formula, has guaranteed international success and excellent reviews by specialist critics – we are talking about artists such as: Nick Holmes (Paradise Lost), Anders Nyström (Katatonia), Martin Axenrot (Opeth), Joakim Karlsson (Craft), and Jonas Renkse (Katatonia), Bloodbath being musicians like Peter Tagtgren (Hypocrisy), Dan Swano (Edge Of Sanity, Therion) or Mikael Akerfeldt (Opeth).
Despite the tumultuous history, marked by frequent changes in lineup, the group managed to bring up remarkable works. Bloodbath has five full-length albums, two EPs and two DVDs including Wacken Open Air (2005) and Bloodstock Open Air (2010). Bloodbath began with “Breeding Death” EP (2000), followed by two years of their debut album “Resurrection Through Carnage” (2002) and the second material full lenght – “Nightmares Made Flesh” ( 2004). In March 2008 the second EP was released, “Unblessing the Purity”, and then the third album “The Fathomless Mastery” in the same year. After a pause of several years, the group returned to the shadow with the album “Grand Morbid Funeral” (2014), continuing on the international music scene with “Autopsy vs Bloodbath” (a split material, 2017) and the album released this year, “The Arrow of Satan Is Drawn”.